Într-un capitol despre conștientizarea legată de sport din The Athlete’s Way , sunt descrise câteva vizualizări simple care pot opri în mod preventiv gândurile nedorite de la „buclă”. Pentru mine, cel mai bun mod de a depăși gândurile intruzive fără să mă gândesc prea mult la încercările mele de a le suprima este să vizualizez gândurile dorite (pozitive) acoperite cu Velcro și Super Glue, ceea ce le face să se lipească de cortexul meu prefrontal. Pe de altă parte, în mintea mea, gândurile nedorite (negative) sunt acoperite cu teflon și stropite cu vaselină, ceea ce le face foarte alunecoase. Această vizualizare face mai greu ca gândurile nedorite să se lipească sau să ocupe imobile în fața creierului meu.
Când îmi eliberez mintea în mod proactiv de un gând nedorit, nu încerc forțat să-l țin departe. În schimb, accept că gândurile nedorite vor pluti mereu în capul meu și nu irosești energia mentală încercând să le împiedici să intre vreodată. În schimb, dacă un gând nedorit iese la suprafață, îl îndepărtez în mod lejer să nu fie în centrul atenției mele și mă gândesc la altceva.
Într-un fel în afara vederii și a minții, știu că, dacă îmi pot împiedica lobii frontali să se aprindă la un gând nedorit pentru câteva secunde, acesta se va dizolva treptat în fundalul conștiinței și se va îndepărta. .
Ori de câte ori observ un gând nedorit care se infiltrează la orizont sau care se așterne la periferia minții mele, îmi relaxez fundul ochilor și, fără a exercita un control mental prea rigid, îl vizualizez alunecând. Când îl simt dizolvându-se în fundal, fără să ratez o bătaie, îmi reorientez rapid atenția asupra altceva și nu mai dau gândului nedorit încă o milisecundă de ruminație.
Odată ce te-ai hotărât să nu lași un gând intruziv să ocupe prea mult spațiu în creier, dacă gândul nedorit se ridică în conștiință, nu te supăra sau intra în panică; in schimb, fa-o „alunecos” si lasa-l sa mearga nonsalant. Cultivarea unei atitudini laissez-faire sau Que será, será (ceea ce va fi, va fi) atunci când gândurile nedorite încep să pară intruzive le elimină puterea de „buclă” pentru că nu stai mult asupra lor.
Sfat general: cu cât încerci mai forțat să suprimi un gând, cu atât acesta devine mai deranjant și, paradoxal, cu atât este mai greu de suprimat. Controlul gândirii preventive care nu cedează „problemei ursului alb” necesită o oarecare finețe. Când practicați controlul cognitiv proactiv, păstrați „teoria proceselor ironice” a lui Wegner în primul rând și nu vă gândiți prea mult la procesul de suprimare a gândurilor.
Site-ul nostru folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de cercetatori si experti in acest domeniu. Va indrumam sa cautati suport de la specialisti in cazul in care credeti ca aveti nevoie. Pentru a susține afirmatiile din articol mai jos aveti link-urile catre autorii de specialitate.