Te confrunți în mod regulat cu sindromul impostorului
Când un individ se auto-sabotează, narațiunea sa internă este în mare măsură una dintre „Nu pot face asta” sau „Nu merit asta”. A crede că nu ești suficient de bun – pentru partenerul tău, în locul tău de muncă sau în orice alt domeniu al vieții tale – întărește sentimentele de inutilitate sau incompetență care, dacă nu sunt controlate, pot duce la un sentiment de ură de sine.
Te aștepți mereu la ce e mai rău
Există o mare diferență între a fi realist cu privire la șansele tale ca ceva să se întâmple și a catastrofa constant că nimic nu va merge în calea ta. Nu numai că întărește comportamentele negative care îți mănâncă potențialul de succes, dar simțirea ca un „eșec” sau „dezamăgire” permite vinovăției și frustrării să crească.
Cei care se auto-sabotează sunt probabil să folosească lucruri precum „probabil că voi eșua oricum” ca scuză pentru a nu încerca și, prin urmare, pentru a evita orice potențială respingere sau jenă.
Ești excesiv de critic cu tine și cu munca ta
Cei care se află în chinurile auto-sabotajului caută și își aleg adesea în mod activ nu doar propriile greșeli, ci și ale altora. Fie că este vorba de o îndoială de sine zdrobitoare sau de un complex de laudă legat de condiționarea copilăriei tale, ideea de a te lăsa jos înainte ca altcineva să poată face este atât un instinct de protecție, cât și un reflex de supraviețuire.
Cum să treci peste autosabotarea personala
Knowles crede că fiecare comportament de auto-sabotare are o intenție pozitivă. „Dar este vorba despre a-ți lua un moment pentru a te gândi: „Este aceasta acțiunea potrivită pentru mine?” „Se autosusține ceea ce fac?””, explică ea. Ea sugerează să folosești indicații precum „Ce îmi doresc cu adevărat pentru mine?” și „Ce am făcut și nu am vrut să fac?” pentru a ajuta să începem să descoperim mecanismele de adaptare pe care le-am învățat, dar poate că nu ne mai sunt de folos.
Odată ce ați înțeles mai bine ce tipare de gândire provoacă acele emoții, puteți începe să le provocați cu vorbire de sine pozitivă, afirmații și comportamente de auto-susținere.„Amintește-ți că tu ești cel care deține controlul și tu ești cel care trebuie să fie în cele din urmă responsabil”, ne amintește Knowles.
citeste si despre: Cum sa iti cresti autocontrolul
Site-ul nostru folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de cercetatori si experti in acest domeniu. Va indrumam sa cautati suport de la specialisti in cazul in care credeti ca aveti nevoie. Conținutul acestui articol a fost dezvoltat de scriitori de conținut medical și/sau experți terți. Informatiile mentionate in articol sunt doar in scop educativ si de aceea se solicita consultarea unui medic/medic inainte de a diagnostica si a decide planul de tratament.Pentru a susține afirmatiile din articol mai jos aveti link-urile catre autorii de specialitate.