CITESTE SI DESPRE: Etapele vindecării după abuzul narcisist
Așadar, atunci când vezi pe cineva care se face cunoscut la serviciu, își face selfie-uri pe Instagram sau este sensibil la feedback-ul care îl face să arate rău, ar putea foarte bine să fie un narcisist vulnerabil (sau „adevărat”). Nevoia lor constantă de atenție și obsesia aparentă față de sine provine din nesiguranțe profunde pe care încearcă să le ascundă.
Un cerc vicios
Desigur, căutarea unei întăriri pozitive pentru a ne face să ne simțim mai bine este ceva ce toată lumea face din când în când – și nu face neapărat te catalogheaza ca pe cineva narcisist.
„Căutarea auto-îmbunătățirii este un aspect normal al personalității. Cu toții încercăm să căutăm experiențe care ne sporesc stima de sine”, spune Nicole Cain, profesor asociat de psihologie clinică la Universitatea Rutgers din New Jersey, SUA. Dar narcisismul poate duce la „auto-îmbunătățirea devine obiectivul primordial în aproape toate situațiile și poate fi căutat în moduri problematice și nepotrivite”.
În aceste cazuri, comportamentele care vizează stimularea validării externe se pot întoarce împotriva lui, deoarece oamenii ajung să placă mai puțin individul. Wallisch numește comportamentul ciclic, repetitiv rezultat, o „cascada inadecvată”, un ciclu de auto-înfrângere care vine în trei faze. Începe cu un narcisist vulnerabil care se teme că ceilalți nu ii percep într-un anumit fel – așa că apoi se regrupeaza pentru a atenua această frică. Dar, în mod paradoxal, ceilalți sunt descurajați de comportament, conducându-l pe narcisist înapoi la punctul unu – și, de fapt, cealaltă persoană il poate vedea și mai puțin favorabil decât înainte. Asta îl interesează cel mai mult pe Wallisch: narcisistul în mod clar nu este recompensat pentru acest comportament, dar o fac oricum, pentru că îl consideră în mod eronat si un mijloc de a atenua durerea și frica.
articolul continua pe pagina urmatoare
