Deșertăciune, numele tău este narcisist
Într-o serie de nouă experimente, o echipa de cercetare a manipulat calitățile unor indivizi ipotetici care au fost fie descriși în viniete, fie ale căror fețe au fost prezentate participanților. De-a lungul acestor experimente, autorii au abordat efectul „frumos-este-bun”, variind aspectul fețelor și descrierile scrise ale indivizilor ipotetici. Procedând astfel, ei sperau să determine dacă vanitatea aparent mai mare a persoanei atractive i-ar determina pe participanți să le considere mai imorale, sugerând limitele efectului de halou. Cu toate acestea, contrabalansând efectul atractivității asupra moralității percepute, autorii au crezut, de asemenea, că o mai mare căldură sau sociabilitate ar fi atribuită și oamenilor frumoși.
Descoperirile acestor experimente, care au implicat toate eșantioane online de adulți cu vârste medii între 30 și 40 de ani, au susținut modelul general în care indivizii mai atractivi erau percepuți ca fiind mai slabi în moralitate datorită evaluărilor lor mai ridicate ale vanității. Din nou, așa cum sa prezis, oamenii mai atractivi au fost percepuți ca mai sociabili, ceea ce, la rândul său, a prezis evaluări de moralitate mai înaltă. Efectul frumos-este-bun dispare atunci când vanitatea intră în ecuație.
Acum că aveți o viziune de ansamblu asupra constatărilor studiului, este timpul să reveniți la întrebarea cum se face oamenii atât de gata să tragă concluzii atunci când judecă bunătatea doar pe baza feței unei persoane. Potrivit autorilor, acest salt logic are loc nu numai pentru că oamenii atractivi par să ajungă în acest fel petrecându-și timpul pe aspectul lor. Deșertăciunea, în plus, face parte din constelația mai mare de trăsături nedorite asociate cu narcisismul, cum ar fi duplicitatea și răceala emoțională, care îl fac să fie considerat „un viciu imoral”.
Luați în considerare concluziile unuia dintre experimentele în care Han și Laurent au căutat să descopere dacă oamenii descriși ca zadarnici ar fi evaluați ca fiind și mai atractivi. Scenariul din condiția de înaltă vanitate l-a descris pe „Vlad” ca un narcisist clasic:
Vlad este extrem de vanitos și de egocentric când vine vorba de aspectul său… nu iese niciodată din casă fără să se asigure că totul la el arată bine… fiecare detaliu trebuie verificat și reverificat pentru a se asigura că aspectul lui este tot ce poate fi… Vlad nu trece niciodată am șansa de a te uita în oglindă.
citeste in continuare pe pagina urmatoare