Am vrut ca partenerul meu să se deschidă față de mine. Am vrut să aibă grijă de el. Am vrut ca el să-și oprească comportamentele de autosabotare. Voiam să înceteze să mai foloseasca si sa facă trafic de droguri. Am vrut să înceapă să economisească bani și să nu-i mai ia pe ai mei. Toate cererile mele au căzut în urechi surde și lucrurile s-au întors mereu asupra mea și a neajunsurilor mele. După câteva luni, m-am comportat ca și cum toate comportamentele lui ar fi fost perfecte pentru că dacă aș fi spus altfel… s-ar fi transformat într-o luptă.
„Modelul este deosebit de toxic, deoarece escaladarea este încorporată în el – nevoile fără răspuns, persoana care cere va deveni din ce în ce mai frustrată și de obicei mai tare. Desigur, asta înseamnă pur și simplu că persoana care se retrage își va spori eforturile. Ambele părți se simt supărate și supuse.” — Terapie bună
Simți că vorbești cu un perete
Stonewalling este exact ceea ce sună. În loc să ai o discuție deschisă, vei fi întâmpinat cu indiferență rece. Fostul meu își încrucișa întotdeauna brațele și mă privea fără nicio expresie pe față când încercam să comunic cu el la un nivel mai profund, odată ce ieșeam din faza de bombardament amoros.
Singurul moment în care am putut vorbi despre sentimente a fost când a decis că este în regulă să vorbim despre ele și, în mod normal, erau sentimentele lui. Am simțit că nici nu a recunoscut că exist, ceea ce m-a făcut atât de frustrata și supărata. Am simțit că o să explodez.
Nu există o soluție cu privire la modul de a face față acestui comportament, deoarece este abuziv și imprevizibil. Adesea, când imi facea „stonewalling„, se ocupa cu o anumită sarcină, cum ar fi să-și curețe camera sau să-și ia chitara pentru a cânta muzică. Nu conta prin ce treceam, pentru că atunci când facea „stonewalling”, nu a existat absolut niciun răspuns din partea lui.
Tratamentul silențios devine o parte a vieții
articolul continua pe pagina urmatoare
